Daca mergi la Iasi ca turist, trebuie neaparat sa vizitezi Centrul istoric. Iar daca Il vizitezi pentru prima data, cu siguranta iti va atrage atentia o cladire impresionanta, cu multe turnuri si acoperit cu tabla de zinc - considerata de multi ieseni inestetica in comparatie cu ardezia folosita anterior renovarii. Amplasat in Piata „Stefan cel Mare si Sfant”, edificiul al carei acoperis nou a iscat o serie de controverse este un simbol al capitelei Moldovei.

 

Este vorba despre Palatul Culturii. Acest monument de arhitectura, construit In stil neogotic, Intre 1906 - 1925, reprezinta cea mai importanta creatie a arhitectului I. D. Berindei (1871-1928). Daca in ultimii ani turistii s-au multumit sa contemple acest edificiu cu acoperis stralucitor din tabla, care seamana cu cele pe care le au „palatele” rromilor, din 27 aprilie 2016, cladirea va reintra  in circuitul turistic dupa ce timp de opt ani s-a aflat in reabilitare, intre anii 2008-2016. 

 

Palatul Culturii Iasi


Cladirea a fost construita initial ca sediu al Palatului de Justitie si Administrativ al Iasului, la initiativa regelui Carol I care a vrut sa compenseze intr-un fel, printr-un proiect arhitectural de amploare, faptul ca Iasul si-a pierdut statutul de capitala a tarii inca de pe vremea „Micii Uniri”, din anul 1859, capitala mutandu-se la Bucuresti. Atunci cand si-a propus sa ridice acest edificiu, arhitectul I. D. Berindei, format la prestigioasa Ecole Nationale des Beaux-Arts din Paris, avea in minte Palatul de Justitie din capitala Frantei din al carei stil arhitectural s-a si inspirat. Constructia edificiului a inceput in anul 1906 si a durat 19 ani, rastimp in care s-a construit si reconstruit fara incetare, lucrarile fiind intrerupte in timpul Primului Razboi Mondial atunci cand cladirea neterminata a servit ca spital de campanie. Lucrarile la imobil aveau sa fie finalizate cu doar trei ani inainte de moartea arhitectului, in anul 1925. Palatul Culturii a fost construit, in parte, pe urmele vechilor curti domnesti medievale, mentionate documentar in anul 1434 si ale unor palate mai tarzii.

Mozaicul din holul central, realizat de mesteri francezi, a fost inspirat de mozaicul Catedralei Saint-Pierre de langa Cannes,  iar mobilierul Palatului a fost comandat la Paris, fiind creat in atelierul de arta decorativa a lui Albert Goumain. Feroneria a fost realizata de inginerul iesean Alexandru Dimitriu. Cladirea a fost dotata cu iluminat electric, centrala termica, o premiera in Romania, existand totodata si un sistem inovator la acea vreme de incalzire si purificare a aerului, prin aspirarea prafului, la subsol aflandu-se o sala cu filtre din carbune pentru curatarea aerului. De asemenea, Palatul beneficia de un rezervor de apa cu o capacitate de 500 de litri. Din cele 299 de camere, 40 erau locuite de cei care lucrau in Palatul de Justitie. La decorarea unor Sali s-a folosit, in premiera, un material brevetat de Henri Coanda, bois-cimentul, care imita lemnul de stejar. La fundatia, dar nici interior nu s-a folosit betonul,  totul fiind gandit insa in asa fel incat edificiul, construit din materiale usoare, sa fie rezistent la cutremure. In turnul impunator al Palatului Culturii se afla un orologiu cu trei cadrane.

 

Interior Palatul Culturii Iasi

Cutremurele din 1940 si 1977 si-au pus amprenta si asupra Palatului Culturii, motiv pentru care au fost facute o serie de interventii de restaurare nu tocmai reusite: planseele elastice din lemn ignifugat au fost inlocuite cu unele din beton, ceea ce a facut ca imobilul sa fie nesigur la cutremure, greutatea betonului macinand fundatiile imobilului, punandu-i in pericol structura de rezistenta, iar bois-cimentul a fost acoperit, pe alocuri, cu mai multe straturi de vopsea.

Din 1955, impunatorul Palat al Justitiei a devenit sediu pentru patru mari muzee de importanta nationala, venind astfel in sprijinul turistilor care doresc sa economiseasca timp, admirand sub acelasi acoperis colectiile unor muzee diferite. Asadar, cei care vor vizita Complexul Muzeal National „Moldova” vor putea vizita, de fapt, patru institutii diferite, detinatoare de obiecte de patrimoniu extrem de importante, cu valoare de tezaur. Este vorba despre Muzeul de Arta ale carui baze s-au pus in anul 1860, Muzeul de Istorie a Moldovei, infiintat in anul 1916, Muzeul Etnografic al Moldovei, fondat in 1943 si Muzeul Stiintei si Tehnicii „Stefan Procopiu” , creat in 1955. De asemenea, din 1975, sub acoperisul Muzeului „Moldova” se afla si Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural, care se ocupa de: investigatii fizico-chimice si biologice, restaurare metale, restaurare ceramica, portelan, sticla, restaurare pergament si hartie, restaurare textile, restaurare pictura, restaurare lemn si restaurare piele.

In fata Palatului Culturii se afla statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare, ridicata prin subscriptie publica nationala. Statuia a fost realizata de sculptorul francez Emmanuel Fremiet, dupa schitele lui Gheorghe Asachi.

 

Statuia lui Stefan Cel Mare din Iasi

Arhitectul I.D. Berindei si-a mai pus semnatura si pe alte edificii importante, majoritatea in Bucuresti, precum: Casa Asan, Casa amiral Vasile Urseanu, care gazduieste Observatorul Astronomic, Casa cu Lei, azi Muzeul Muzicii, Palatul Cantacuzino, astazi sediu al Muzeului National „George Enescu”.

Reabilitarea Palatului Culturii s-a facut in cadrul proiectului guvernamental „Reabilitarea monumentelor istorice din Romania”, care a beneficiat de finantare oferita de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

 

 

 

 

 

 

Echipa Vilegia


Blog | Harta Site | Vilegia Turism, Bd Tomis, Nr 269, Bl T4A, Ap.1, Constanta, 0341 418 410 | Copyright © 2016