Teatrul National „Vasile Alecsandri” din Iasi se numara printre cele mai frumoase teatre din lume, conform topului realizat de BBC. Topul „Seven theatres that take your breath away” („Sapte teatre care iti taie respiratia”) a fost intocmit in anul 2015, de Ziua Internationala a Teatrului.

 

O adevarata bijuterie arhitectonica, frumoasa institutie inchinata muzei Thalia din capitala culturala a Moldovei se afla intr-o companie selecta, onoranta. Astfel, in top se afla doua institutii din Marea Britanie - faimosul teatru londonez Globe si Bristol Hippodrome, doua din Italia - Teatrul Olimpic din Vicenza si Teatrul La Fenice din Venetia, unul din Franta - Palatul Garnier, care adaposteste Opera din Paris si altul peste Ocean, din Statele Unite ale Americii - War Memorial Opera House din San Francisco.

 

Teatrul National Iasi

Totul impresioneaza la Nationalul iesean: povestea sa, dar si arhitectura, astfel incat cei care trec prin Iasul lui Eminescu ar trebui sa paseasca macar o data in aceasta cladire-simbol a orasului. De acest teatru se leaga nume reprezentative ale artei dramatice romanesti, precum: Matei Millo, Fanny Tardini, Mihail si Mathilada Pascaly si Aristizza Romanescu. Numele altor personalitati ale culturii romane sunt legate de Nationalul iesean: A. D. Xenopol si Otilia Cazimir, care au scris cronici dramatice, Garabet Ibraileanu, care facea parte din comitetul de lectura si lista celor care au sustinut ideea de teatru national la Iasi, incepand cu anul 1840, continua cu: Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Costache Negruzzi, Ionel Teodorescu, Iorgu Iordan, George Toparceanu, numai pentru a enumera doar cativa oameni de cultura care au condus destinele acestei institutii care face cinste Iasului. 

Sala Mare are 750 de locuri, fiind organizata in stal, loje si balcon. Ea impresioneaza prin bogatia si frumusetea ornamentala, in stil baroc si rococo. Nationalul iesean este luminat de 1418 lampi electrice si de un superb candelabru din cristal de Venetia, dotat cu 109 becuri.

 

Sala Teatrului National Iasi

Teatrul National „Vasile Alecsandri”, care adaposteste si Opera Nationala, este situat in centrul Iasului, vizavi de Mitropolie, la aproximativ 150 metri de Primarie si 400 de metri de Consiliul Judetean. Este una dintre institutiile reprezentative ale Iasului fiind construita, in numai doi ani, intre 1894 si 1896, dupa planurile a doi arhitecti vienezi celebri in epoca, Ferdinand Fellner si Hermann Helmer, care isi castigasera deja reputatia prin edificiile pe care le ridicasera, pentru ca, dupa cum consemneaza documentele vremii: „pana astazi au zidit mai bine de douazeci de teatre care sunt modele de bun gust si de buna oranduire”. Acestea fusesera ridicate la: Viena, Praga, Odessa, Mainz, Hamburg, Oradea, Darmstadt, Budapesta, Timisoara, Augsburg, Cernauti, Carlsbad, Fiume, Pressburg, Szegedin, Cluj sau Berlin. 

 

Recomdari Cazare Iasi - Vilegia Turism (in imediata apropiere a Teatrului National din Iasi): Hotel Indiana, Hotel Ramada.


La baza ridicarii acestui edificiu de cultura emblematic al Iasului sta un nefericit eveniment: un devastator incendiu care a transformat in scrum si in amintire vechiul teatru Copou, infiintat in 1840. Fatidicul moment se intampla la adapostul intunericului, spre sfarsitul anului 1888: in noaptea de 17 spre 18 decembrie. Au trebuit sa treaca sase ani pentru ca sa se demareze lucrarile de inaltare al unui nou teatru, ca urmare a demersurile primarului si Consiliului Local din Iasi si a deputatului Miltiade Tznoni. Executia edificiului de cultura i-a fost incredintata unei societati din Bucuresti, iar de uzina electrica si cea de termica s-a ocupat o societate din Berlin.

 

Foaier Teatrul National Iasi

 

Dupa cum se precizeaza pe site-ul Teatrului National „Vasile Alecsandri”, de la uzina electrica s-au alimentat primele instalatii de iluminat public din Iasi (Piata Teatrului a fost luminata cu 12 lampi electrice cu arc voltaic), ceea ce a constituit primul pas in procesul de electrificare al orasului. Lucrarile de constructie ale teatrului au inceput in anul 1894, iar doi ani mai tarziu, pe 2 decembrie 1896, in cadrul unei impresionante ceremonii, primarul Nicolae Gane a primit cheile noile institutii de cultura.

„Programul serbarilor de inaugurare derulat in zilele de 1 si 2 decembrie a cuprins „Uvertura Nationala” de Flechtenmacher, vodevilurile „Muza de la Burdujeni” de Costache Negruzzi si „Cinel-cinel” de Vasile Alecsandri si comedia in versuri „Poetul romantic” de Matei Millo. Venitul primei seri a fost distribuit saracilor din Iasi, iar venitul seratei a doua a revenit artistilor Societatii dramatice din Iasi”,  se mentioneaza pe site-ul Nationalului iesean.

Din 1956, Teatrul iesean poarta numele poetului si dramaturgului Vasile Alecsandri. Numirea are loc in context aniversar, in anul 1956 aniversandu-se 140 de ani de la primul spectacol jucat in limba romana la Iasi. Evenimentul pomenit avea loc in anul 1816, in cea de-a treia zi de Craciun, 27 decembrie, la initiativa carturarului roman Gheorghe Asachi. Piesa se numea „Mirtil si Hloe”, dupa Salomon Gessner si Jean Pierre Clovis de Florian, o pastorala intr-un act, fiind jucata in casa hatmanului Costachi Ghica, situata vizavi de Mitropolie. In rolurile principale s-au aflat chiar nepotii hatmanului Ghica, „boier generos si iubitor de cultura”: Elena si Grigore Ghica, viitorul domnitor. Traducerea piesei a fost facuta de Asachi, la fel regia si decorurile, cortina fiind pictata chiar de el, dupa un desen adus din Roma.

 

Gala Teatrul National Iasi

Si cortina principala a actualului Teatru National „Vasile Alecsandri” din Iasi are o poveste deosebita. Ea fost pictata in 1896 de maestrul vienez Lenz si terminata de unul din discipolii sai „fiind conceputa sub forma unei alegorii a vietii cu cele trei varste in plan central, la dreapta fiind imaginata simbolic Unirea Principatelor; partea stanga, pictata de ucenicul lui Lenz este diferita de rest prin stil si culoare”, dupa cum se mentioneaza pe site-ul Teatrului „Vasile Alecsandri”.

Plafonul si cortina de fier (sau de incendiu) au fost pictate de Alexander Goltz. Cortina de fier, care desparte scena de restul salii, are motive ornamentale dispuse simetric, iar plafonul a avut ca tematica Povestea, reprezentata figurativ prin alegorii paradisiace, nimfe si ingeri incadrati de o stucatura. Tot pe plafon, deasupra fosei orchestrei, se poate vedea stema celor patru provincii reunite, cu insemnele heraldice ale fiecareia, iar din stema regala aflata intr-un plan paralel, cel mai vizibil este sceptrul, insemnele regale fiind indepartate dupa abdicare.

 

 

 

 

 

 

Echipa Vilegia


Blog | Harta Site | Vilegia Turism, Bd Tomis, Nr 269, Bl T4A, Ap.1, Constanta, 0341 418 410 | Copyright © 2016